Ajunul Bobotezei
Ajunul Bobotezei este sarbatoarea dinaintea Bobotezei si are o mare incarcatura duhovniceasca. In Ajunul Bobotezei oamenii trebuie sa celebreze aceasta sarbatoare prin post negru. Cine va posti in aceasta zi va avea noroc tot anul. Totodata in ajunul Bobotezei, preotul merge pe la toate casele cu Iordanul, sfintiind gospodariile cat si pe locuitorii acestora. Daca preotului ii va scartaii zapada sub picioare, oamenii spun ca va fi un an bogat si rodnic.
In ajunul Bobotezei exista multe obiceiuri referitoare la vreme.
- Daca in dimineata de 5 ianuarie e bruma pe pomi vor fi poame multe si bune. Daca picura din streasina va fi o vara ploioasa.
- O alta traditie spune ca in ce directie va stropii preotul cu busuiocul inmuiat in agheasma, de acolo vor veni ploile de peste an.
- Un obicei foarte vechi este acela ca fetele trebuie sa ia de la preot o crenguta de busuioc sfintit si sa-l puna noaptea sub perna pentru a-si visa ursitul.
- Tot pentru a-l vedea in vis pe cel sortit, fetele isi legau pe degetul inelar un fir de matase rosie busuiocul primit. Daca in ajun de Boboteaza o fata nemaritata aluneca pe gheata, aceasta se va casatori in anul ce urmeaza.
- Batranii spun ca cine va stranuta in ziua de ajun de Boboteaza va fi norocos tot anul.
In unele zone, copiii mergeau sa colinde in seara de 5 spre 6 ianuarie pentru a vesti sosirea preotului "cu crucea". Gospodarii ii rasplateau pe colindatori cu mere, nuci si prajituri pe care copiii le strang in traistutele lor.
