Înaltarea Sfintei Cruci
Înaltarea Sfintei Cruci este celebrata pe data de 14 septembrie.
În popor, mai poarta numele de Ziua Crucii si este cinstita prin post, rugaciune si praznice. Este cea mai veche si importanta sarbatoare ortodoxa, închinata cinstirii Sfintei Cruci.
Ziua Crucii aminteste de un moment semnificativ din viata Sfintilor Împarati Constantin si Elena. În ajunul unei lupte, împaratul Constantin a avut o viziune. În plina zi, pe cer a aparut o cruce formata din stele, însotita de inscriptia "Prin acest semn vei învinge". Dupa victorie, împaratul Constantin a trimis-o pe mama sa, Elena, sa descopere crucea pe care a patimit Mîntuitorul Hristos.
La Ierusalim, aproape de Golgota, împarateasa Elena a descoperit crucea. Patriarhul Macarie a înaltat-o în Biserica Învierii din Ierusalim. De atunci, în fiecare an, la 14 septembrie este cinstita Ziua Înaltarii Sfintei Cruci.
Credinciosii sfintesc în aceasta zi la biserica ulcele noi pline cu miere si lapte. Fiecare ulcica are prins un fir de ata rosie si sunt acoperite cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomana oamenilor nevoiasi pentru sufletele celor trecuti în nefiinta.
Prin unele regiuni ale tarii, de culesul viilor, preotul sfinteste via si butoaiele cu vin. Se spune ca anul viitor gospodarul se va bucura de o recolta bogata. În podgorii se fac focuri si podgorenii sarbatoresc rodul noii recolte cu bucate alese, muzica si bautura.
În traditia populara, frunzele si florile de busuioc, menta, maghiranul si cimbrul sunt plante magice si se sfintesc la biserica, iar în timpul slujbei se pastreaza lânga cruce.
Batrâni spun ca daca în aceasta zi va tuna va fi o toamna lunga. În schimb, daca se aduna un cârd de ciori galagioase, va cadea bruma.
Înainte de Ziua Crucii nu este bine sa culegi fructele de caline, pentru ca, în acest caz, în ajunul sarbatorilor de iarna va fi ger.
Ziua Crucii vesteste ca vara s-a sfârsit si toamna îsi intra în drepturi.
