Traditii si obiceiuri de Paste din Moldova
Sarbatoarea Învierii Domnului este pastrata cu strictete în Moldova, unde traditiile si obiceiurile sunt transmise din generatie în generatie.
Un element central al acestor sarbatori Pascale la moldoveni îl reprezinta pasca. Gospodinele fac pasca dis de dimineata, dupa care o duc la Biserica pentru a fi sfintita în noaptea de Înviere. Dimineata, credinciosii manânca din sfânta pasca în loc de anafura sau cunoscutul pasti.
Spre deosebire de alte zone, în Moldova, în noaptea de Înviere pe lânga slujba în care se cânta „Hristos a Înviat”, credinciosii marcheaza momentul cu împuscaturi sau pocnitori. Acestea au rolul de alunga spiritele rele.
Tot în aceasta noapte, fetele nemaritate merg la biserica si spala clopotnita cu apa neînceputa, iar dimineata se spala cu ea pe fata pentru a fi îndragite de baieti neînsurati din sat.
Potrivit traditiei, baietii care nutresc sentimente pentru fetele nemaritate trebuie sa mearga la casele lor si sa le ofere un ou rosu.
În Câmpulung Moldovenesc, oamenii se strâng dis-de-dimineata în curtea Bisericii, se aseaza în forma de cerc, purtând lumânari aprinse în mâna si asteapta venirea preotului pentru a le sfintii bucatele din cosul pascal.
Fiecare credincios are câte un cos pregatit dupa orânduiala stramosilor. Cosul este acoperit cu un prosop tesut cu modele specific zonei, iar în el sunt asezate pe o farfurie simbolurile bucuriei pentru tot anul precum: seminte de mac, sare, zahar, faina, ceapa si usturoi.
Semintele de mac sunt aruncate în râu pentru a alunga seceta, sarea trebuie pastrata peste an pentru a aduce belsug, zaharul este folosit la vitele bolnave, se spune ca are puteri miraculoase, faina pentru ca rodul grâului sa fie bogat, iar ceapa si usturoiul au rol de protectie împotriva insectelor. Deasupra acestei farfurii se aseaza pasca, sunca, brânza, bani, flori, sfecla rosie cu hrean si bineînteles ouale rosii.
Dupa sfintirea cosului pascal, ritualul de Pasti se continua în familie.
